Căutare

Dohotaru: “Romanian Beauty la Pata Rât”

Eseistul, jurnalistul şi activistul civic Adrian Dohotaru trage un semnal de alarmă faţă de situaţia din ghetoul Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului. Adrian Dohotaru a “anchetat” situaţia rromilor din Pata Rât timp de câteva luni scriind mai multe articole, publicate pe platforma web criticatac.ro.

“Suntem în ghetoul Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului, orașul cel mai dinamic al României în ultimii ani. Aproape 2.000 de oameni, cvasi-majoritatea romi, trăiesc la marginea cimitirului unei comunități (post)industriale. Mulți dintre cei care stau la marginea rampei se hrănesc din cadavrele societății de consum, din deșeuri, pe care le transfigurează, le reintroduc în circuitul natural-capitalist al producției.

Dar rolul lor nu este recunoscut. Așa-zisa economie de piață din paradigma liberală clasică, după care ne ghidăm încă în linii majore, se bazează pe mecanismul cererii și ofertei, costurile sociale și de mediu fiind marginalizate, dacă nu eliminate complet. Câteva cuvinte despre costuri cu privire la cel mai mare ghetou din apropierea unei gropi de gunoi din Europa. Trei comunități compacte, dar diferite, de romi – Dallas, Cantonului și Noul Pata Rât aflat pe „Colina Verde” în pliantele primăriei – trăiesc la câteva sute de metri de groapă, o comunitate mică trăiește chiar în rampă. Statul român și producătorii capitaliști (pe principiul UE „Poluatorul plătește”) colectează selectiv doar în proporție de 1% față de media europeană de 42%. În aceste condiții, restul colectării care ne apropie, probabil, de media UE o fac lumpenii societății, cei mai mulți fiind romi. Nu sunt ei de facto ecologiștii României, și nu ecologiștii din campaniile de responsabilitate socială corporatistă via Dragoș Bucurenci? O nouă rampă ecologică se construiește, o investiție de vreo 40 de milioane de euro al cărei beneficiar este Consiliul Județean. Sute de oameni exploatați ieftin și ilegal în vechea rampă își vor pierde locurile de muncă, dar Consiliul Județean nu consideră că ar fi o miză socială reintegrarea acestor oameni în circuitul noii rampe. Este responsabilitatea Primăriei. Primăria spune că este responsabilitatea Consiliului Județean. Și tot așa.

Nu toți romii de la Pata Rât trăiesc din colectare selectivă la rampă, dar percepția autorităților este că acolo le este locul, în zațul nostru industrial. Acum un an, peste 250 de romi au fost evacuați dintr-o zonă rezidențială a orașului și aruncați la groapa de gunoi, ca și cum ar fi fost niște deșeuri pe care societatea și administrația se putea dispensa. Nu funcționau civilizat în circuitul capitalului, erau stricați. Nu munceau opt ore pe zi, scoteau sunete ciudate, tari, gălăgioase, de produse defecte. Așa că au fost duși la gunoi.